Durere în piept – când e urgență și când poți să aștepți consultul?

Un motiv de îngrijorare pentru majoritatea pacienților, durerea în piept se află printre cele mai frecvente cauze ale prezentării la medicul de familie sau la camera de gardă. Deși nu indică de fiecare dată o problemă medicală gravă, durerea în piept nu ar trebui ignorată și ar trebui să fie un semnal interpretat imediat de un medic specialist.  Diferența între urgență și o durere banală în piept, determinată de o afecțiune stomacală sau musculară, o va face doar medicul; de aceea e important să înțelegem când e urgență și când ar fi bine să mergem imediat la cabinet.

Durerile în piept se pot manifesta la orice vârstă, ale căror cauze pot fi multiple, dar sunt mai frecvente în viața de adult, mai ales după 50 de ani, când și corpul nostru intră într-un proces natural de îmbătrânire, cu afectarea funcțiilor organelor interne. Durerea în piept în sine ar trebui să fie întotdeauna un motiv de evaluare serioasă, chiar și atunci când nu este însoțită inițial de alte simptome clare.

Cu toate astea, medicul specialist ne poate spune foarte ușor dacă e cazul să ne îngrijorăm sau putem să trecem fără stres peste un episod de durere temporară. În situația unei urgențe reale însă, înțelegerea și depistarea durerii în piept care indică o problemă medicală gravă este esențială și poate să facă diferența între viață și moarte.

Durerea în piept. Ce este, de ce apare și cum poate fi prevenită?

Durerea în piept este o durere localizată întră-o zonă specifică, dar care se poate manifesta și în alte părți ale corpului, precum brațe, gât sau maxilar. Ca intensitate, durerile în piept pot fi ascuțite sau „surde”, se pot simți ca o strângere, o durere ușoară sau poți avea senzații neplăcute asemănătoare unei presiuni uriașe.

Ca durată, durerea în piept poate avea câteva minute sau câteva ore în cazurile acute, sau poate persista câteva luni, chiar 6 luni în cazurile clinice cu evoluție cronică. În timpul efortului se poate agrava și se ameliorează la repaus – uneori în repaus durerea în piept se poate agrava.

Localizată sau generală, în zone mai mari, durerea se va simți în partea stângă a pieptului, in partea din mijloc sau în partea dreaptă. De cele mai multe ori, inima, plămânii sau sistemul digestiv sunt principalele vinovate de durerile în piept.

Simptomatologia durerii în piept când e vorba de inimă este ușor de recunoscut. Apare o presiune mare și constantă pe piept, o senzație de strângere sau strivire. O senzație de sfâșiere este tipică durerilor puternice, la fel și oboseala, dificultățile de respirație, disconfortul abdominal, de la nivelul umerilor, maxilarului, spatelui și gâtului, greața, transpirația severă sau amețeala. Multe dintre aceste simptome apar și când sunt afecțiuni pulmonare.

Cauzele durerii în piept pot fi multiple. Inima, plămânii și sistemul digestiv, problemele la nivelul lor, refluxul gastroesofagian, arsurile stomacale ar putea fi pe lista de cauze probabile pentru durerile în piept. Printre cele mai frecvente cauze din sfera digestivă a durerilor în piept e boala de reflux gastroesofagian.

Pe lista afecțiunilor care pot cauza dureri în piept se numără și:

  • Infarct miocardic, în care fluxul de sânge spre inimă e afectat;
  • Boala coronariană, arterele inimii se blochează, îngustează;
  • Ruptura arterei cardiace;
  • Pericardita, inflamația în jurul inimii;
  • Cardiomiopatia hipertrofică, îngroșarea mușchiului inimii;
  • Disecția aortică, ruptura aortică;
  • Anevrism aortic, zonă slăbită la nivel de aortă;
  • Prolapsul valvei mitrale, valva nu mai e etanșă;
  • Stenoză aortică, îngustarea valvei cardiace care blochează fluxul normal de sânge;
  • Ulcer, afectarea mucoasei stomacale;
  • Spasme musculare la nivel de esofag;
  • Esofagita, inflamație locală la nivelul esofagului;
  • Calculi biliari, întărirea lichidului digestiv;
  • Hernia hiatală, o zonă din stomac e deplasată spre partea superioară;
  • Gastrita, mucoasa stomacală inflamată;
  • Pancreatită, pancreas inflamat;
  • Embolie pulmonară și cheaguri de sânge în plămâni;
  • Boala pulmonară obstructivă cronică;
  • Pneumonia;
  • Pleurita, mucoasa pulmonară inflamată;
  • Hipertensiune pulmonară, arterele pulmonare cu tensiune crescută;
  • Astm, îngustarea căilor respiratorii;
  • Fractură costală;
  • Entorsă musculară toracică;
  • Costocondrită, cartilaj toracic inflamat;
  • Cancer pulmonar.

Prevenția durerilor în piept este simplă. Schimbările de dietă, monitorizarea tensiunii și tratarea hipertensiunii arteriale, monitorizarea și tratarea colesterolului mărit și a diabetului, exercițiile fizice regulate, zilnice și săptămânale, menținerea greutății normale, toate vor ajuta la prevenție. Renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool, tratarea infecțiilor respiratorii la timp și efectuarea vaccinărilor se vor afla pe lista de măsuri de prevenție pentru durerile în piept.

Când durerea în piept e urgență și când se poate amâna prezentarea la medic?

Durerile în piept nu se pot „tria” doar după cum sunt simțite, după simptomatologia aparentă. Dacă există incertitudine sau semnale de alarmă evidente, e recomandat să te prezinți la medic imediat, întrucât cauzele pot fi altele decât cele la care se gândește pacientul.

În foarte multe cazuri clinice, femeile au mai frecvente simptome precum greața, oboseala neobișnuită, disconfortul în braț sau spate și dispneea, ajungându-se la o subestimare a urgenței cardiace. Durerea în piept e considerată urgență medicală și impune prezentarea cât mai rapidă la camera de gardă pentru consult, diagnosticare și intervenție când apar semne clare de infarct sau sindrom coronarian acut, cu o creștere în intensitate a simptomelor.

În literatura de specialitate se discută despre presiune și greutate în centrul pieptului care revine și e de durată, durere și disconfort care se duc și spre brațe, spate, gât, mandibulă sau stomac, durere toracică mare cu lipsă de aer, respirație dificilă, transpirații reci, greață și vărsături, amețeală și stări de leșin.

Pacientul cu factori de risc cunoscuți (diabet, colesterol mărit, fumat, obezitate, istoric familial de boli de inimă) este cel care va solicita ajutorul extrem de repede pentru evitarea complicațiilor și a decesului.

Durerea în piept poate anunța o urgență majoră, disecția de aortă, cu durere bruscă, severă, durere și în partea superioară a spatelui, stări de leșin, dispnee, semne de accident vascular cerebral, tulburări de vorbire, de vedere sau slăbiciune întro parte a corpului. În anumite situații putem avea embolism pulmonar anunțat de durerea în piept.

Durerile toratice sunt însoțite de dispnee bruscă, durere agravată la inspirație profundă, tuse, tuse cu sânge, amețeală și leșin, puls rapid, neregulat, șoc, piele rece sau umedă și slăbiciune corporală severă. Atenție și la un pneumotorax, care vine la pachet cu durere ascuțită bruscă pe o parte, cu agravare la inspirație și tuse, plus lipsă de aer.

Consultul medical va fi urgent, în aceeași zi sau cel mult în 24 de ore, la apariția durerilor toratice noi care se repetă, chiar dacă sunt ușoare și apar la efort sau stres, la apariția durerilor toratice însoțite de febră, tuse cu expectorație și agravare la respirație, a durerilor toratice cu palpitații persistente, amețeli sau stări de rău, ori a durerilor toratice care se agravează și durează de zile bune.

Nu se impune intervenție de urgență și poți amâna consultul medical mai mult când ai astfel de simptome:

  1. Durere de perete toracic, care poate fi musculară, costală, resimțită la apăsare, presiune sau la anumite mișcări;
  2. Arsuri stomacale, reflux gastroesofagian;
  3. Anxietate, atac de panică – când durerea este ascuțită, continuă, declanșată de stres și asociată cu palpitații, amețeli sau transpirație.

În scenariul în care aștepți și amâni consultul, deși durerea în piept este o urgență medicală ce indică o afecțiune gravă, pot să apară insuficiența cardiacă, aritmiile severe, stopul cardiac și decesul.

La o disecție de aortă decesul poate apărea rapid la ruperea peretelui vasului, iar dacă nu survine decesul, apar complicații severe, greu de gestionat.

Embolismul pulmonar care nu e diagnosticat rapid va aduce complicații grave, șoc sau stop cardiac, iar pneumotoraxul lăsat fără diagnosticare imediată va duce și el la complicații și la imposibilitatea reexpansionării pulmonare.

În rețeaua de clinici MedLife, diagnosticarea și prescrierea unui treatament personalizat pentru durerile în piept, în funcție de afecțiunea descoperită în urma investigațiilor clinice și a consultațiilor, reprezintă o prioritate pentru echipa de medici specialiști cu experiență.

Cu tehnologie de ultimă generație, echipamente performante pentru radiografie, CT, RMN și analize de sânge cu rezultate rapide, MedLife oferă pacienților cu dureri în piept tot ce au nevoie pentru a ști care e problema lor medicală și ce pot face pentru o viață normală.

Analizele de sânge sau investigațiile medicale și serviciile medicale de la MedLife pot fi accesate direct în clinicile din rețea, în varianta decontată prin CNAS cu bilet de trimitere de la medicul specialist sau în varianta cu plată integrală.

Programările simple, timpii de așteptare reduși față de spitalele de stat și colaborarea cu medici și echipe de medici care știu cum să acționeze în orice scenarii clinice în care e implicată durerea în piept vor reprezenta motive importante în alegerea clinicii cu cele mai bune servicii medicale.

Multumim pentru vot!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Articole recomandate