Diana Oprea – campioana mondiala la fitness

“Am inceput gimnastica artistica la varsta de 4 ani, la clubul “Steaua” Bucuresti, iar la 7 ani m-am transferat la CSS “Cetate”Deva, club ale carui culori le-am reprezentat timp de 12 ani. Pana la varsta de 14 ani am cucerit multiple titluri nationale cu echipa, la barna, sol si sarituri, iar apoi am trecut la gimnastica aerobica, obtinand titlul national la proba de trio.

Din anul 2001, practic fitness-ul de performanta, terminand pe locul 4 la Campionatul Mondial din acelasi an si pe locul 6 la Campionatul European din 2002.
Am cunoscut deplina afirmare la Campionatul Mondial din 2006, cand am cucerit titlul suprem de “Campioana Mondiala”.

Practicand sportul de la o varsta frageda, am inteles cat de importante sunt beneficiile acestuia in viata unui om. Dorinta de miscare m-a facut sa ma dedic acestei cariere indrumand atat copiii cat si adultii spre o viata mai sanatoasa cu un stil de viata FIT.

Bucurati-va de sport!”

Interviu cu Diana Oprea – campioana mondiala la fitness in anul 2006

Diana Oprea este deschizatoare de drumuri in fitness-ul romanesc. Campioana mondiala a dezvaluit care e cheia succesului in viata si a marturisit ca isi doreste ca sportul pe care il practica spera sa castige cat mai multi adepti.

Cum e sa fii campioana mondiala?
A fost ceva ce nu pot descrie. Cel putin 10 la suta din acel sentiment, il doresc tuturor oamenilor. E ceva de vis. Cand stii ca toata lumea te aplauda si se bucura ca tu ai castigat, cand vezi toata sala in picioare, e greu sa-ti stapanesti lacrimile. A fost enorm de emotionat.


Ce particularitati are fitness-ul de performanta?

Este o combinatie de frumusete cu sport. Practic, este un concurs de miss, pentru ca are primele doua probe specifice, rochia de seara cu un speach de 10 secunde si costumul de baie. Numai ca la un concurs de frumusete nu-ti analizeaza constructia corporala, finetea. Noi trebuie sa avem o musculatura cu feminitate, fara o masa musculara mare. A treia proba este cea de liber ales, cum ii zicem noi. In 90 de secunde, noi punem pe muzica, o coregrafire cu o anumita tema, elemente de gimnastica acrobatice, sarituri din gimnastica, elemente de mobilitate ale coloanei vertebrale, mai exact sfori, poduri, lente. Se poate de exemplu si ca un balans in viteza sa demonstreze mobillitatea. Combinam cu elementele de forta statica, cum ar fi mentinerea in echer sau flotari. Eu am facut, in premiera pentru un concurs de fitness, flotare pe o mana si pe un picior. Asadar, 90 de secunde trebuie sa fii fresh de la inceput pana la sfarsit. Eu am avut o piesa “biciuita”, de-a lui Sahkira, cu ritm foarte alert. Oricum, nu-mi sta in fire sa fac un exercitiu lent.

Cum se jurizeaza?
Sunt sase arbitri si unul principal. Se elimina cea mai mare si cea mai mica nota si asa se stabileste punctajul la fiecare proba.

Descrie trairile tale din timpul Campionatului Mondial pe care l-a organizat Romania, la sfarsitul lunii ianuarie 2006?
Am avut emotii foarte mari, a fost o presiune foarte mare asupra mea. In concurs, cea mai tensionata perioada a fost momentul in care s-a pronuntat decizia. Eram in partea din spate a scenei si asteptam cum se anunta: 6, 5, 4, 3, 2 si eu…. pe 1. Atunci am avut cele mai mari emotii. Dupa ce am terminat exercitiul liber ales, toti mi-au zis ca am castigat. De altfel, si dupa o saptamana eu nu puteam sa realizez ca sunt campioana mondiala.

Care e diferenta dintre fitness-ul de intretinere si cel de performanta?

Orice om care vrea sa arate bine merge la sala, iar fitness-ul inseamna intretinerea musculaturii, pe aparatele si masinile de forta. La fitness-ul pe care il fac eu, pregatirea pentru proba a doua, unde se arbitreaza musculatura, are la baza tot exercitii de intretinere, numai ca greutatile cresc un pic. Spre exemplu, la impins culcat, am facut cu aproximativ 50 Kg, iar la greutatea mea de 48 Kg inseamna ceva! Culturismul este deja dus la extrem, acolo se lucreaza cu greutati mult mai mari.

Cum ai ajuns la fitness?

In 2001, la sfatul fostei mele antrenoare de aerobic, Adriana Chiriliuc. Mi-a spus ca este un sport nou si merita sa incerc. Ca ar putea iesi ceva bun… (plange). De altfel, dupa ce am castigat titlul mondial, i-am trimis un mesaj, dansa fiind plecata in Italia, si i-am multumit. A fost foarte fericita. Interesant este faptul ca, de pe la 15 ani, urmaream la Eurosport competitiile de fitness feminin. Mi se parea foarte usor totul, defilarea in rochie de seara, in costum de baie, apoi datul peste cap de doua-trei ori. Insa nu e deloc asa. In spatele frumosului sta foarte multa munca.

Cat de mult conteaza alimentatia?
Are jumatate din rol. Pentru ca fara o dieta stricta, nu poti progresa. Nu poti avea rezultatele dorite.

Care a fost cel mai greu moment in drumul spre afirmarea deplina?
Am avut mult de munca, dar progresul a fost vizibil. Am facut multe sacrificii in ultimele cinci luni, de aceea pot spune ca au fost cele mai grele din toate pragatirile mele. Lucram, ma antrenam, invatam, tineam o dieta. Cel putin in ultimele doua saptamani dinainte de concurs a trebuit sa mananc numai carne fiarta sau pe gratar. Asta a fost cel mai greu, dar am reusit sa-mi inving limitele pentru ca nu puteam sa reusesc altfel.

Ti-a schimbat viata titlul de campioana mondiala?
Adevarul este ca acum sunt mult mai cunoscuta. Majoritatea a auzit de mine si ma simt bine ca lumea ma recunoaste si imi stie o parte din pregatirea, munca si viata mea. Insa din punct de vedere financiar, nu pot spune acelasi lucru. In afara premiului de 1.000 de dolari, nu s-a inghesuit nimeni sa ma premieze. Noroc ca “World Class” m-a sponsorizat si a suportat toate cheltuielile legate de acest concurs.

Este costisitor acest sport?
Eu spun ca da. In primul rand echipamentul te costa foarte mult, rochia de seara, costum de baie, costumul integral, pantofii, coaforul, aranjarea, plus pregatirea. Cel putin alimentatia mea, sub 250 de euro nu am mers pe luna. Fara alte lucruri.

Cum a decurs pregatirea ta?

Obiectivul meu si al antrenorului meu, Bogdan Neculai, a fost sa cresc in masa musculara. M-am ingrasat cinci kilograme in masa musculara intr-o perioada de 3-4 luni. Antrenorul mi-a facut un program, pe care l-am respectat, ca de altfel si regimul alimentar. Dar cheia reusitei cred ca a fost relatia foarte deschisa dintre mine si antrenor. Daca el imi spunea sa fac ceva si eu nu puteam sau simteam ca nu mi se potriveste, imi schimba cu altceva. S-a modelat pe personalitatea si caracteristicile mele.

Cate ore te antrenezi pe zi?
Nu foarte mult. Trei ore si jumatate, o ora si jumatate in sala de fitness, cu greutati, si doua ore in sala de coregrafie. Atunci cand compui, timpul zboara si nu-ti dai seama. Mi s-a intamplat, insa, sa stau si trei ore sau mai mult, sa nu-mi placa ce a iesit, sa o iau de la capat si tot asa. Niciodata, nu am un timp in care sa ma incadrez. Prefer sa stau mai mult si sa iasa totul bine.

Cum te simti ca deschizatoare de drumuri in fitness-ul romanesc, avand in vedere ca nu exista nici macar o federatie la nivel national?
E greu fara sprijin. Acum, eu sunt in cautare de sponsori ca sa ma pot pregati pentru concursurile urmatoare. Daca nici acum nu gasesc sustinere financiara, cand sunt campioana mondiala, atunci lumea chiar e rea.

Au meritat toate sacrificiile?
Avand in vedere ca am stat 12 ani la Deva, in camin, si am crescut fara parinti, nu am avut o copilarile usoara. Pentru mine papusile erau transformate in barna si paralele. Am facut sacrificii pentru ca am vrut sa devin o gimnasta buna. De altfel, am fost campioana nationala, dar a trebuit sa renunt din cauza problemelor la spate. Le aveam din nastere, dar le-am descoperit abia la 14 ani! Atunci am fost extrem de dezamagita. Dar, acum, privind in urma, dupa 19 ani de sport, nu regret nimic. Si daca nu castigam titlul mondial si eram Diana Oprea dinainte, nu regretam. Nu regret nici un moment ca am inceput sportul. Am facut de performanta si mi-a ramas in sange. Si acum nu pot sa stau departe de sala. Indiferent ce fac. Fie ca dansez sau ma urc pe aparate. Nu conteaza!

Cum e gustul succesului?
Este frumos, dar abia dupa ce devii campion, incepe greul. Dar intotdeauna un campion va ramane un campion, pentru ca atunci a fost seara mea si va ramane a mea! Nu putem intoarce timpul.

Ce cale vrei sa urmezi dupa incheierea activitatii competitionale?

Atata timp cat voi fi performanta, as vrea sa continuu. Apoi, sa nu uitam ca pana nu demult am fost antrenoare de gimnastica aerobica, sport care mie imi place foarte mult. Din pacate, cand am venit la Bucuresti, nu am mai putut face acest lucru. Am o slabiciune pentru copii, si-mi place foarte mult sa antrenez. Am facut acest lucru doi ani si am scos campioane nationale. Insa nu cred ca voi incheia activitatea competitionala prea curand. In fitness, am avut adversare de 34 si 38 de ani, care sunt mamici. Asadar, mai pot continua la nivel inalt inca 10 ani.

Care crezi ca este atu-ul tau in fitness?
Faptul ca am un bagaj de cunostinte vast din gimnastica artistica si aerobica, iar punctajul meu la aceasta proba a fost foarte bun. Apoi, experienta de concurs a fost foarte buna. Nu in cele din urma, increderea in sine.

Ca om, ce te caracterizeaza?
Sunt o persoana extrem de ambitioasa, cand imi propun ceva, vreau neaparat sa-mi ating scopul. Altfel, sunt o fire linistita, nu-mi place sa ma implic in scandaluri si incerc sa ajut pe toata lumea fara a astepta o recompensa.

Ce te-a motivat in momentele grele?
Dorinta de a fi pe podium!

Cum se vede frumosul prin ochii unei campioane mondiale de fitness?
Incerc sa apreciez lucrurile la adevarata lor valoare. Incerc sa fac pe toata lumea sa se simta bine si nu ezit, daca pot ajuta pe cineva. Atunci simt o satisfactie  enorma si totul este frumos.

Ce alt sport ti-ar fi placut sa practici?

Patinajul artistic. Ma uit cateodata “cu invidie” la patinatori cum se misca pe gheata. E un sport frumos si interesant.

Unde ti-ar placea “sa evadezi” ca sa te odihnesti, ca sa te simti bine?
Intotdeauna cand simt ca cedez, mi-ar placea sa merg pe o campie. Asta mi se trage de cand eram in camin. Aveam momente grele si cateodata simteam nevoia sa iesim. Ne placea sa mergem intr-un loc, unde sa fie totul verde, iarba si frunze, si pomi, si flori. Sa ies in natura. Asta ma incarca de energie, de viata.

La ce loc din lume visezi?

Mi-ar placea o destinatie exotica. De altfel, am fost in Malaezia, in India, unde am avut diferite spectacole. Oricum, sa fie un loc exotic si sa fie cald pentru ca mie nu-mi place frigul.

Crezi in destin?
Da. Consider ca destinul m-a impins sa fac fitness. E adevarat ca destinul ni-l facem si noi.

Care e definitia succesului?

Munca, munca, munca! Degeaba esti talentat. Daca nu faci niste sacrificii si  nu incerci sa-ti depasesti limitele, nu rezolvi nimic!

Ce viitor intrevezi acestui sport?
Fitness-ul este un sport foarte frumos. Este solicitant, dar sanatos si foarte frumos. De aceea, imi doresc mult sa fie si alti practicanti ai fitness-ului in tara. Unii imi spuneau ca sunt o Nadie a fitness-ului. Dar Nadia e Nadia si atat!

Interviu preluat din Campionii Romaniei.

Galerie foto:

2.5/5 - (2 votes)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Articole recomandate